Ce vrea să modifice ASF?
ASF vrea să modifice calcul gradului de risc pentru fondurile de pensii și să crească ponderarea la risc pentru acțiuni de la 25% la 30%. Această pondere indică nivelul de siguranță al activelor. Pornește de la 0% pentru active riscante (ex: derivate) și ajunge până la 100% pentru cele mai sigure active, cum sunt considerate titlurile de stat.
În acest mod, ASF va certifica faptul că acțiunile sunt mai sigure decât fondurile de investiții, ETF-urile sau chiar anumite tipuri de obligațiuni, acestea din urmă fiind ponderate cu 25%; o pondere inferioară acțiunilor și implicit considerate mai riscante.
De ce vrea ASF modificarea?
Justificarea adusă de sectorul pensiilor private condus de un profesor de ASE, este că această pondere ar fi pro-ciclică atunci când crește prețul acțiunilor: „poate genera efecte pro-ciclice, determinând reducerea expunerilor pe acțiuni în perioade de creștere a pieței”. În realitate, nu doar gradul de risc, ci și limita de 5% expunere pe emitent a determinat vânzări de-a lungul timpului datorită creșterii mai accelerate a prețului acțiunilor. De ce nu se modifică și aceasta? Și de ce doar prețul acțiunilor este pro-ciclic cu limitele de investiții și de risc? De ce nu și cel al titlurilor de stat, al obligațiunilor, al fondurilor de investiții, etc.?
Adevărul este că, într-adevăr creșterile de pe bursă au forțat vânzări de acțiuni ale multor fonduri de pensii. Dar, nu doar din cauza gradului de risc, ci și a limitei de expunere din activul fondului.
Iar rolul gradului de risc este bine stabilit: să măsoare riscul asumat de fondurile de pensii.
Este o aberație să spui că acțiunile sunt mai sigure decât fondurile de investiții sau obligațiunile, doar pentru că le-a crescut prețul mai repede. De altfel, din punct de vedere al riscului, înseamnă chiar contrariul: volatilitate mai mare și implicit risc mai mare. Soluția nu este să îți furi singur căciula și să ignori realitatea.
O soluție mai bună
Ca autor al metodologiei de calcul al gradului de risc pentru fondurile de pensii, propun o soluție mult mai simplă pentru a permite un spațiu de manevră mai mare în perioade de volatilitate ale oricăror active (nu doar când cresc acțiunile). Și asta fără să modifici ponderi și să reinterpretezi reguli de bază ale managementului riscului.
Soluția este să relaxezi limitele de încadrare în gradul de risc. Încadrarea a rămas neschimbată din 2011. Fondurile de pensii cu risc scăzut trebuie să aibă un grad de risc sub 10%, cele cu grad mediu între 10%-25%, iar cele cu grad de risc ridicat între 25%-50%. La realitățile actuale și la volumul activelor administrate în prezent aceste limite îngustează spațiul de manevră al fondurilor de pensii.
Aceste limite ar trebui actualizate și relaxate, pentru a permite fondurilor de pensii o ajustare mai facilă în perioade de volatilitate ale oricăror active. Nu să rescrii după cum îți convine reguli clare ale managementului riscului investițional, în care consideri acțiunile mai sigure decât fondurile și obligațiunile. Lucru despre care orice student la ASE și orice investitor începător știe că este o afirmație aberantă.
Astfel, o propunere mult mai logică este renunțarea la limita inferioară și creșterea limitei superioare, după cum urmează:
- Fonduri cu risc scăzut: gradul de risc să fie maxim 20%
- Fonduri cu risc mediu: gradul de risc să fie maxim 35%
- Fonduri cu risc ridicat: gradul de risc să fie maxim 60%
O să enumăr pe scurt motivele pentru care această abordare are mai mult sens decât propunerea ASF:
- Nu discriminează între tipurile de active, și nu favorizează în mod ilogic doar clasa acțiunilor; creează premise egale pentru toate activele
- Majorarea limitei superioare ține cont de realitățile economice și permite o plajă mai mare de investiții în active cu potențial de câștig mai mare (inclusiv acțiuni, dar și fonduri de investiții, ETF, etc.)
- Eliminarea limitei inferioare permite ajustarea portofoliilor în perioade de declin economic și scăderi majore ale prețului activelor (inclusiv al acțiunilor). Astfel, va permite tuturor fondurilor de pensii spațiu de manevră și nu va forța tranzacționarea anumitor active. În plus, vine în completarea derogării de la limita investiției în titluri de stat și permite aceste investiții, fără temerea că fondurile de pensii vor scădea sub limita clasei.
Este o măsură mult mai ușor de implementat și mai ales de justificat decât aberația că acțiunile sunt mai sigure decât fondurile de investiții sau obligațiunile, doar pentru că le-a crescut prețul mai mult.
Am trimis o invitație la dialog și ASF pe această temă. Rămâne de văzut dacă o va ignora sau va da curs acesteia pentru a discuta mai pe larg acest subiect.
Vă țin la curent!
O soluție mult mai bună
PS: soluția și mai simplă și mai eficientă pentru toată lumea este implementarea life-cycle, care face inutilă nu doar metodologia gradului de risc, dar și multe alte restricții legate de investiții. Life-cycle înseamnă nu doar simplificarea legislației privind investițiile fondurilor de pensii, dar și o alocare mai eficientă pentru participanți. Pentru că înseamnă un potențial de câștig crescut și adaptarea riscului la vârsta și profilul fiecărui participant în parte. Din păcate, la peste un an de zile de când a fost prevăzută în lege, ASF încă nu a venit cu normele de implementare. În schimb, vrea să ne convingă că acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile și fondurile de investiții.
Propunerea legislativă a ASF: https://www.asfromania.ro/ro/a/3495/proiect-norma-modificarea-si-completarea-normei-nr.-11/2011-privind-investirea-si-evaluarea-activelor-fondurilor-de-pensii-private
