Cuprins
Eliminarea propunerii din programul de guvernare
Într-un articol publicat recent pe profit.ro am citit că premierul propus Siegfried Mureșan a renunțat la măsura de creștere a deductibilității pentru contribuțiile la Pilonul 3 de pensii de la 400 euro la 1.000 de euro pe an. Problema acestei creșteri s-a tot pus pe masă în ultimii ani, dar la fel de repede s-a și renunțat la ea de fiecare dată.
Cum a influențat pragul de deducere fiscală nivelul contribuțiilor
Ceea ce inițial a fost un stimul pentru pensiile facultative, s-a transformat destul de rapid într-o piedică.
Dacă ne uităm la evoluția contribuției medii la Pilonul 3 observăm că aceasta nu reușește să depășească nivelul deducerii fiscale. (Eventualele depășiri se înregistrează temporar și au o valoare limitată la câțiva lei. Iar aceste depășiri apar în general în vârfurile de creștere a contribuției medii, ca urmare a plății contribuțiilor angajatorilor. Unii angajatori preferă să plătească o singură dată pe an toată contribuția angajatorilor la Pilonul 3 în locul contribuțiilor anuale)
Imediat ce contribuțiile s-au apropiat de pragul deductibil, începând cu anul 2015, deducerea a devenit efectiv un plafon. Un plafon al contribuțiilor care se traduce ca un plafon al pensiilor pe care participanții îl pot încasa din Pilonul 3.
Și nu este doar un plafon valoric, ci este un prag care a redus considerabil rata de economisire în fondurile de pensii facultative.
Vedem cum timp de circa 4 ani, între 2011-2015, chiar și în condițiile unei contribuții semnificativ mai mici decât în prezent, rata de economisire (raportul între contribuție și salariul mediu brut) era totuși de cca 4-5 procente din salariul mediu. Începând cu 2015 rata de economisire a intrat pe un trend descendent. Într-adevăr trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat a influențat valoarea indicatorului începând cu 2018. Iar scăderea din ianuarie 2018 poate fi pusă pe seama acestui factor. Dar, scăderea a continuat și în anii următori, ajungând în prezent la doar 1,64% rată de economisire. Atât economisesc (cei care chiar economisesc) pentru pensie facultativă în România: de 3 ori mai puțin decât la Pilonul 2. Și asta în condițiile în care și contribuția la Pilonul 2 a fost ajustată în minus în 2018, când s-au trecut toate contribuțiile la angajat. Comparativ, în 2011, românii economiseau de circa două ori mai mult în Pilonul 3, decât contribuția la Pilonul 2.
Scade interesul pentru Pilonul 3?
Să fi scăzut interesul pentru pensia facultativă? Nu pare, dacă ne uităm peste evoluția numărului de participanți. Avem creștere exponențială a numărului participanților la Pilonul 3 în special începând cu anul 2022.
Iar motorul creșterii a fost asigurat în special de fondurile de pensii ale Băncii Transilvania și ale Raiffeisen Bank. Creșterea cumulată a numărului de participanți la FPF Pensia Mea (Banca Transilvania) și FPF Raiffeisen Acumulare reprezintă 63% din creșterea totală la nivelul întregului Pilon 3 din 2022 până în prezent. Pe de altă parte, fondurile acestea au și unele din cele mai mici niveluri ale contribuției medii de circa 120 lei/lună, sub nivelul mediu al Pilonului 3 de 157 lei/lună (conform datelor de la august 2026).
Deci, problema nu este de interes din partea angajatorilor și a salariaților și nici din partea administratorilor care în mod clar vor să atragă cât mai mulți clienți. Problema este la valoarea contribuției: o contribuție plafonată de nivelul deducerii fiscale.
Problema este legată de contribuțiile efectuate de angajator
Pentru un participant care efectuează contribuții proprii nivelul deductibilității se reduce la cât de mult poate scădea impozitul pe salariu. Pentru că plata unei contribuții la Pilonul 3 vine cu avantajul că se scade din baza impozabilă a salariului. Cu cât deducerea este mai mare, cu atât participanții sunt mai motivați să contribuie mai mult.
Dar, un participant nu este afectat în mod negativ de nivelul contribuției proprii: poate să contribuie oricât dorește, chiar mult peste plafonul deductibil. În continuare beneficiază de deducerea fiscală de 400 euro din baza impozabilă. Și care îi aduce o economie efectivă de 40 euro pe un an întreg (cota de 10% impozit aplicată la nivelul deducerii de 400 euro).
Dar, pentru contribuția unui angajator lucrurile se schimbă radical.
Atunci când un angajator oferă Pilonul 3 ca beneficiu extra-salarial angajaților, nivelul deducerii acționează nu ca un prag de deducere, ci ca un prag de la care trebuie plătite taxe suplimentare. Contribuția angajatorilor la Pilonul 3 este văzută ca beneficiu salarial pentru tot ce depășește nivelul pragului deductibil. Și nu mai este doar o cheltuială cu valoarea contribuției la Pilonul 3 în sine. Ci, pentru orice sumă care depășește acest nivel angajatorul trebuie să plătească acum și impozit și contribuții de asigurări sociale. Pentru orice contribuție care depășește pragul deductibil, cheltuiala crește cu circa 75% față de suma efectiv virată în fondul de pensii! Pentru fiecare sută de lei contribuție care depășește pragul deductibil cheltuiala totală este de 175 lei.
În acest moment angajatorul are două variante: fie reține toate aceste taxe din salariul angajatului, fie acoperă angajatorul toată suma. Deci, practic se ajunge în una din următoarele două situații: fie angajatorul suportă taxele și înregistrează cheltuieli semnificativ mai mari pentru oferirea unei pensii facultative, fie salariatul se trezește cu un salariu net mai mic pentru că i-au fost reținute taxele aferente contribuției pe care angajatorul a efectuat-o pentru el. Este clar că ambele variante sunt de fapt o piedică în creșterea nivelului contribuției angajatorului. Ceea ce până în pragul deductibil era o măsură de încurajare pentru susținerea salariaților pentru vârsta pensionării, după depășirea pragului devine o penalitate.
Soluția
1.000 de euro sună mai bine decât 400 de euro. Dar, creșterea pragului nu va rezolva cauza problemei. Ci va oferi doar un impuls pe o perioadă scurtă, până la atingerea noului prag (de circa 440 lei/lună), după care se va plafona iarăși. Iar, în câțiva ani și acesta va deveni la fel de nesemnificativ ca cel din prezent.
Orice prag valoric va plafona dezvoltarea pensiilor facultative și va împiedica participanții să aibă parte de o pensie decentă. În realitate, acest prag acționează mai degrabă ca o frână decât ca un stimulent. Contribuția la Pilonul 3 ar trebui să fie deductibilă, punct. Fără limite valorice. Există deja precedentul creat de proaspăta lege a conturilor de economii și investiții, care nu prevede niciun prag în ceea ce privește valoarea deductibilă. De ce nu ar fi aplicat și la un instrument de economisire și investire pentru pensie existent și utilizat deja la scară largă de peste un milion de români?
Acum, să nu credeți că eliminarea pragului la pensiile facultative va face deducerea nelimitată ca în cazul conturilor de economii și investiții. Pentru că Legea 204/2006 prevede explicit faptul că nivelul cumulat al contribuțiilor la Pilonul 3 (salariat plus angajator) nu poate depăși 15% din salariul brut.
În plus, există și în Codul Fiscal o limitare a tuturor deducerilor fiscale pentru beneficiile extra-salariale la nivelul de 33% din salariul brut al angajatului. Aceasta se aplică tuturor deducerilor, inclusiv contribuțiilor la pensiile facultative. (Limita de 33% se aplică și contribuțiilor la conturile de economii și investiții cu deducere CEI-D; dar, conturile de economii și investiții cu scutire la plata impozitului CEI-S nu au nicio limită)
Ca urmare, eliminarea oricărui prag valoric va permite contribuțiilor la Pilonul 3 să crească odată cu creșterea salariilor, fără riscul de a rămâne (iarăși) încremenită pentru decenii la un nivel stabilit arbitrar de mediul politic. Și va deschide și mai mult calea către o pensie sustenabilă și adecvată pe care fiecare cetățean și-o poate asigura, fără să depindă doar de sistemul public de pensii. Asigurarea unei pensii private suficiente va putea să elibereze și din presiunea de pe sistemul public de pensii. În plus, toți banii din pensiile private fie susțin datoria statului, fie sunt investiți în companiile listate la Bursa de Valori București. Deci, surplusul de bani generat de renunțarea la pragul de deductibilitate va susține direct economia României și va ușura din presiunea pe sistemul public de pensii. Un câștig evident pe termen mediu și lung pentru toată lumea.
