Inegalitatea veniturilor: cât câștigă o femeie comparativ cu un bărbat?

Femeile în România au fost și sunt tratate în continuare inechitabil față de bărbați atunci când vine vorba despre salariile câștigate. Și, cu toate că există 15 județe în care femeile beneficiază de salarii cel puțin egale sau chiar mai mari decât bărbații, atunci când ne uităm la nivelul țării situația este clar în defavoarea femeilor.  Din păcate, această inegalitate nu se oprește odată cu încheierea carierei și ieșirea la pensie. Dimpotrivă, diferențe salariale aparent minore se compun până la vârsta pensionării, diferența între pensia media încasată de un bărbat și o femeie fiind semnificativ mai mare decât diferențele salariale.

Cât de mare este diferența salarială?

În perioada 2008-2024 femeile au fost plătite constant mai puțin decât bărbații. Și cu toate că ecartul salarial începuse să se diminueze până la un minim de 1,91% în 2018, ulterior diferențele au crescut în favoarea bărbaților. În 2024 o femeie încasa în medie un salariu net mai mic cu 5,40% decât un bărbat.

Evolutie salariu mediu 2008-2024

În ce județe câștigă femeile mai mult decât bărbații?

Din cele 15 județe care plătesc mai bine femeile decât bărbații, primele trei sunt Neamț (+3,99%), Vaslui (+4,24%) și Mehedinți (5,51%).

La polul opus (unde diferențele în defavoarea femeilor depășesc chiar și 10 procente), se regăsesc următoarele județe: Bacău (-10,42%), Brașov (-11,02%), Prahova (-14,19%) și Gorj (-14,23%).

Salariu mediu net 2024

Din păcate, inclusiv în județele în care se plătesc cele mai mari salarii din România, diferența este în defavoarea doamnelor. În Municipiul București, unde se plătesc cele mai mari salarii din țară, femeile sunt plătite cu 8,03% mai puțin decât bărbații, iar în Cluj diferența este și mai mare, de 9,13%. În plus, în cazul Municipiului București tendința este de creștere a inegalității salariale, cel puțin începând cu 2009 (singurul an în care media salarială a femeilor a depășit salariul mediu încasat de bărbați).

Vrei să vezi care este situația în județul tău? Selectează județul pentru a vedea evoluția salariilor și a diferențelor salariale între bărbați și femei.

Salariu mediu net/judet

Ce se întâmplă la pensionare?

Toate aceste diferențe salariale se compun de-a lungul anilor, astfel încât la momentul pensionării, diferențele între femei și bărbați se adâncesc semnificativ.

Cele mai recente date disponibile de la CNPP privind pensia pentru limită de vârstă arată că pensia medie a femeilor era cu 32% mai mică decât a bărbaților în luna iulie 2026. În condițiile în care numărul pensionarelor (2,06 milioane) este cu 27% mai mare decât al pensionarilor (1,62 milioane), plățile efectuate către bărbați depășesc cu 850 de milioane de lei pensiile încasate de doamne. Într-o singură lună!

Am fi tentați să spunem că totuși femeile trăiesc mai mult decât bărbații și chiar am publicat un articol recent cu date statistice privind aceste diferențe. Și că per total, de-a lungul vieții o femeie încasează cel puțin egal, dacă nu chiar mai mult decât un bărbat. Iar diferența între speranța de viață la pensionare (adică la 65 de ani pentru bărbați și la 63 de ani pentru femei, pentru a respecta vârstele de pensionare standard actuale) este de aproape 5 ani în favoarea doamnelor.

De aceea, pornind de la ultimul nivel al pensiei medii (iulie 2026) am calculat cât ar încasa un pensionar, respectiv o pensionară în funcție de speranța de viață la pensionare. Și chiar dacă speranța de viață de 21 de ani a femeilor depășește cei 15 ani în cazul bărbaților, femeile tot ar încasa cu circa 51 mii de lei (-7,20%) mai puțin decât un bărbat: 660 mii de lei o femeie față de 712 mii de lei un bărbat.

Pensie limita de varsta (iulie 2026)

Cauze și posibile soluții

Cauzele principale sunt diferențele salariale, dar și perioada contributivă mai mică, femeile beneficiind de o vârstă de pensionare mai mică (din 2035 se va uniformiza vârsta de pensionare între bărbați și femei la 65 de ani). De asemenea, în perioada de creștere a copiilor femeile primesc un punctaj la pensia publică semnificativ mai scăzut decât dacă ar lucra în continuare. Nu doar atât, dar perioada de creștere a copilului nu se ia în considerare la acordarea punctelor de stabilitate. Toate acestea duc la o pensie publică mai mică.

Toate aceste măsuri de grăbire a re-inserției în câmpul muncii a femeilor după naștere s-au dovedit a fi o sabie cu două tăișuri și în realitate au redus natalitatea, au dus la îmbătrânirea populației și au pus presiune și mai mare pe sistemul public de pensii.

De aceea, chiar și în condițiile unui echilibru salarial perfect, veniturile la pensionare nu se vor echilibra. Pentru că în România ești pedepsit(ă) pentru curajul de a face copii. În locul măsurilor absolut necesare de stimulare a întineririi populației, statul preferă cârpeli. Și împrumuturi care vor pune povara plății pensiilor și mai mult pe generațiile viitoare. Deja statul s-a asigurat prin intermediul legii privind plata pensiilor private că aproape toți banii din sistemul de pensii private vor fi investiți în titluri de stat.

În loc să încurajeze și să susțină sistemul privat de pensii să genereze un venit cât mai mare la pensionare pentru reducerea presiunii pe bugetul public de pensii, statul va folosi banii de pensie privată pentru a-și acoperi împrumuturile cu care va plăti pensiile publice. Pe care generațiile viitoare vor trebui să le plătească. Un cerc vicios în care statul se complace din ce în ce mai mult. Și având în vedere că generațiile viitoare se subțiază ca număr, presiunea fiscală asupra lor va fi din ce în ce mai mare.

Să sperăm că noile norme europene în materie de transparență salarială vor reuși să reducă din ecartul salarial, și să vedem și în România plată egală la muncă egală. Indiferent de gen, culoare, religie și orice alte criterii care nu au nicio legătură obiectivă cu rezultatul muncii. (În realitate, angajatorii au reușit deja să găsească o portiță și să fenteze publicarea salariului în anunțurile de angajare, acesta fiind comunicat doar în momentul chemării la interviu.)

Cu toate acestea, nu este o măsură care va rezolva problema echității în ceea ce privește veniturile la pensionare. Nu doar atât, dar creșterea pensionărilor se va accentua în perioada imediat următoare. Nu m-ar surprinde să vedem în viitorul nu prea îndepărtat creșterea vârstei de pensionare.

Iar declinul demografic este o situație cu care România se confruntă de cel puțin 3 decenii, deci nu este ca și cum statul ar fi aflat despre ea acum.

O singură măsură ar fi fost necesară: întinerirea populației. Este o măsură care cere timp pentru a-și produce efectele, dar aceste efecte ar fi permis un buget public de pensii echilibrat. Fără creșterea obligatorie a vârstei de pensionare și fără împrumuturi.

Nu este (prea) târziu nici acum, dar necesită o clasă politică cu viziune pe termen lung, dincolo de lungimea mandatului.

Sursa datelor: salariul mediu net (2008 – 2024) conform INS (preluat din Tempo Online) și date despre pensii (iulie 2026) preluate din statisticile oficiale ale CNPP