Pensiile în România sunt împărțite în mai mulți piloni (practic sunt niște categorii care permit diferențierea acestora):
Pilonul I este pensia publică sau pensia de stat,
Pilonul II este pensia privată obligatorie,
Pilonul III este pensia privată facultativă.
Pe lângă acestea, din 2020 a început elaborarea legislației pentru încă un tip de pensie privată, respectiv pensia ocupațională (Pilonul IV), dar până la momentul actual nu există nici un fond de pensii ocupaționale.
Aderarea la un fond de pensii private reprezintă procesul prin care poți să devii participant și să ai propriul tău cont de pensie privată.
Exact! Contul tău individual. Fiecare participant are un cont individual în care poate vedea exact ce bani a strâns pentru pensie. Vezi și tu cât valorează contul tău de pensii private.
Pentru a deveni participant tot ce trebuie să faci este să semnezi un act individual de aderare la fondul de pensii private la care vrei să devii participant.
O diferență între cei doi piloni este că la Pilonul II (cel obligatoriu) poți să aderi la un singur fond, în timp ce la Pilonul III poți să aderi la câte fonduri vrei. O altă diferență este că pe Pilonul III nu ai o restricție de vârstă la care să devii participant. La Pilonul II poți deveni participant doar dacă ai maxim 45 de ani la data semnării actului individual de aderare. De altfel, la Pilonul II participarea este obligatorie pentru cei până în 35 de ani. Cum este obligatorie participarea? Dacă ai până în 35 de ani și ești angajat și nu ai semnat un act individual de aderare în primele patru luni de la angajare devii automat participant la unul din fondurile de pensii private obligatorii prin repartizare aleatorie.
Dacă ești în această situație și nu știi la ce fond de pensii private ești participant poți afla în câteva secunde aici.
Ce se întâmplă dacă ai peste 35 de ani, dar nu mai mult de 45? În acest caz nu o să fii alocat automat unui fond de pensii private obligatorii și trebuie să semnezi un act individual de aderare. Dacă ai peste 45 de ani, nu mai poți deveni participant la un fond de pensii Pilon II, dar poți în continuare să economisești pentru pensie printr-un fond de pensii private facultative Pilon III, unde nu există o limită în funcție de vârstă.
Acesta este modul în care devii participant la un fond de pensii private. Încă un lucru foarte important: odată ce ai devenit participant la un fond de pensii private poți oricând și de oricâte ori să te transferi la un alt fond. Doar că ai grijă dacă te transferi mai devreme de doi ani de la aderare o să îți fie aplicată o penalitate de transfer de până la 5% din activ. Dar, dacă te transferi la mai mult de doi ani de la aderare nu vei plăti această penalitate. Este valabil atât pentru Pilon II, cât și pentru Pilon III.
În cazul Pilonului II (adică fondurile de pensii obligatorii) nu trebuie să faci nimic. Contribuțiile sunt oprite din contribuțiile tale sociale și plătite fondului tău de pensii automat. Atenție: contribuțiile NU sunt oprite din salariul tău net, deci nu îți afectează în nici un fel veniturile tale din salariu. Plata contribuției se efectuează din contribuția la asigurările sociale (CAS) reținută deja din salariul brut. Nu reprezintă o reținere suplimentară și nu îți afectează salariul tău net.
Poți vedea aici un video despre reținerea contribuțiilor.
Din salariul brut sunt reținute următoarele taxe: contribuție pentru asigurări sociale (sau CAS) o sumă reprezentând echivalentul a 25% din salariul brut, contribuții pentru asigurările sociale de sănătate și impozitul pe venit. Din cei 25% reținuți de către stat drept CAS o cotă de 3,75% din salariul brut reprezintă cota de contribuție la Pilonul II. Practic cei 3,75% se întorc în buzunarul tău, mai exact în contul tău individual de pensie privată.
În cazul Pilonului III (adică fondurile de pensii facultative) plata contribuțiilor o faci personal sau o poți face prin intermediul angajatorului. De fapt, în cazul Pilonului III poți plăti tu personal contribuție, dar poate și angajatorul să plătească contribuții ca un beneficiu extra-salarial. Iar sumele plătite drept contribuții la fondurile de pensii facultative sunt deductibile fiscal atât pentru tine, cât și pentru angajator în limita a 400 euro/anual. Deci, contribuțiile pot fi plătite de tine sau de angajatorul tău sau de către amândoi. Contribuția nu poate depăși 15% din salariul tău brut.
Fiecare contribuție plătită este individualizată la nivel de participant și convertită în unități de fond care sunt alocate fiecărui participant în parte. Cu aceste informații, poți ști în orice moment câți bani ai acumulat în contul tău de pensie privată. Vezi și tu câți bani ai acumulat în contul tău individual.
De asemenea îți recomand să îți faci un cont online la administratorul tău și în felul acesta vei putea accesa oricând informații despre contribuțiile tale, comisioanele reținute, precum și valoarea contului tău de pensie. Dacă încă nu știi la ce fond de pensii ești, poți afla în câteva secunde de aici.
Administratorii fondurilor de pensii investesc toate contribuțiile primite în vederea maximizării rezultatului. Dar nu în orice condiții, existând reglementări clare în ceea ce privește categoriile de instrumente financiare în care pot investi, precum și limite pentru fiecare din acestea:
- depozite, limita maximă este de 20%
- titluri de stat românești, limita maximă este de 70%
- obligațiunile municipale, limita maximă este de 30%
- acțiuni, limita maximă este de 50%
- obligațiunile corporative, limita maximă este de 30%
- obligațiuni ale organismelor neguvernamentale (ex: Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, BERD, Banca Internațională de Investiții), limita maximă este de 5%
- fonduri mutuale, ETF-uri, limita maximă este de 5%
Aceasta este o exemplificare a regulilor de investiții, în fapt fiind mult mai multe reguli, cum ar fi cele legate de expuneri maxime pe emitent sau grupuri de emitenți, limitări și interdicții privind investirea în active care nu sunt investment grade, limitarea utilizării derivatelor doar la limitarea riscului (hedging), etc.
În plus, există și reglementări care prevăd nivelul de risc pe care îl pot avea instrumentele financiare, precum și portofoliul în totalitatea sa. Astfel, orice activ riscant pe care un administrator îl adaugă portofoliului unui fond de pensii private trebuie balansat de active mai puțin riscante, astfel încât riscul portofoliului să se încadreze în prevederile legale.
Cel mai important comision care se reține este comisionul din activ. Nu este singurul cost suportat de tine și de către fondul tău, dar este cele mai important. Valorile maxime ale acestuia sunt stabilite prin lege și sunt următoarele:
- comisionul din activ pe Pilonul II este diferențiat în funcție de rata rentabilității și rata inflației, și poate lua valori între 0,02%/lună și 0,07%/lună, iar în cazul Pilonului III de maxim 0,2%/lună.
Aceste valori sunt cele maxime prevăzute de legislație, fiind fonduri care percep comisioane mai mici decât valorile de mai sus.
Ce alte costuri mai sunt suportate din fond?
Comisioanele de tranzacționare. Acestea sunt suportate de către fond în cazul Pilonului III, în timp ce în cazul Pilonului II acestea sunt suportate de administratorul fondului. Adică nu îți afectează contul tău individual.
Taxa de audit este un alt cost suportat din fond atât în cazul Pilonului II, cât și în cazul Pilonului III.
Un ultim cost este cel aferent taxei de custodie și depozitare, care, asemănător comisionului de tranzacționare este suportat de către administrator în cazul Pilonului II și de către fond în cazul Pilonului III.
Aceste ultime trei costuri sunt de obicei costuri fixe și sunt mai mici dacă ne raportăm la comisionul din activ.
Pe scurt comsioanele și taxele aplicabile:
- în cazul Pilonului 2 sunt: comision din activ și taxa de audit.
- În cazul Pilonului 3: comision din activ, taxa de audit, comisioane de tranzacționare și taxa de custodie și depozitare
Comisionul din activ este cel mai important atunci când te uiți la structura costurilor unui fond de pensii private și cel căruia trebuie să îi acorzi cea mai mare atenție.
În cazul Pilonului II legea impune obligativitatea garantării cel puțin a contribuțiilor minus deducerile legale (comisioane, taxe, etc.). ceea ce se numește valoarea minim garantată.
În cadrul Pilonului III nu există această obligație, ea fiind opțională. Dar există și fonduri de pensii facultative care oferă astfel de garanții. Este un aspect pe care să îl iei în considerare când îți alegi fondului de pensii facultative.
Astfel, dacă la momentul cererii de plată a pensiei valoarea activului tău personal scade sub nivelul valorii minime garantate, administratorul trebuie să acopere diferența din provizionul tehnic. Ce este provizionul tehnic? Se referă la o sumă de bani pe care orice administrator trebuie să o pună deoparte special pentru aceste cazuri.
Când intervine această garanție? În momentul în care scoți efectiv banii din fond: adică la momentul plății (indiferent dacă este vorba despre deces, invaliditate sau limită de vârstă) sau la momentul transferului la un alt fond de pensii.
Un alt mecanism de siguranță este reprezentat de segregarea activelor administratorului față de cele ale fondului sau fondurilor de pensii private pe care le administrează. Ce înseamnă asta? Înseamnă că activele fondului de pensii private sunt ținute separat de cele ale administratorului. În plus legislația prevede faptul că fondul de pensii private nu poate da faliment. Astfel, având în vedere segregarea activelor, chiar dacă un administrator are probleme financiare indiferent de cauze (situație economică proastă, management deficient, fraudă, etc.) nu se poate atinge de activele fondului. În eventualitatea în care administratorul intră în faliment, pur și simplu fondul cu toate activele intacte este preluat de către un alt administrator și continuă să funcționeze fără probleme.
Și acestea nu sunt singurele prevederi legale menite să protejeze activele fondurilor de pensii. Legat de contul tău individual, legea prevede clar că tu ești proprietarul activului personal din contul tău, iar acesta nu poate fi cesionat sau gajat și nici nu poate face obiectul executării silite.
La momentul actual nu există o lege de plată a pensiilor private. Asta nu înseamnă că nu se fac plăți. Există două tipuri de plăți: fie plata activului într-o singură tranșă (plată unică), fie plata activului în rate lunare pe maxim 5 ani (plată eșalonată). Puteți opta pentru oricare din acestea două, cu mențiunea că dacă ați optat pentru plată eșalonată aveți oricând opțiunea de a vă răzgândi și de a cere plata unică pentru restul sumei de plată.
Iar ca modalitate de plată poți alege între transferul bancar și plata prin mandat poștal.
Unul din avantajele majore ale sistemului de pensii private este faptul că sumele acumulate în contul tău de pensie se moștenesc. Exact! Banii nu se pierd, ci revin integral moștenitorilor persoanei decedate. Așa că, dacă te afli în situația nefericită ca un membru al familiei să fi decedat, interesează-te la notar despre demersurile pe care le poți face pentru a intra în posesia activului personal al decedatului.
Decesul este primul caz în care se plătește valoarea activului personal. Al doilea caz este cel de invaliditate. Poți solicita plata activului personal în una din modalitățile enumerate anterior (plată unică sau eșalonată, prin transfer bancar sau mandat poștal) în cazul în care beneficiezi de pensie de invaliditate în baza art. 68 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Și ultimul, dar cel mai important caz este cel de atingere a vârstei de pensionare. Dacă în cazul decesului și al invalidității condițiile de acordare sunt similare între Pilonul II și Pilonul III, în cazul plății activului personal pentru limită de vârstă există diferențe. Astfel, în cazul Pilonului II poți solicita plata activului personal de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public. Practic odată ce soliciți pensia publică poți să soliciți și plata activului personal de la fondul tău de pensii private, dar doar pentru cazul de limită de vârstă, nu și pentru pensionare anticipată. În cazul Pilonului III nu există această condiționare, plata activului putând fi solicitată oricând după ce participantul a împlinit vârsta de 60 de ani.